Situația din Orientul Mijlociu s-a agravat din nou, iar ceea ce este cu adevărat reevaluat nu este doar geopolitica, ci și prețurile activelor globale.
În weekend, forțele Houthi au atacat pentru prima dată Israelul în contextul acestui război dintre SUA și Iran, deschizând astfel complet a doua linie de front. Între timp, SUA continuă să trimită trupe în Orientul Mijlociu, iar îngrijorările pieței cu privire la o conflict prelungit s-au intensificat evident. Reacția cea mai directă este că prețul petrolului continuă să crească, iar prețul țițeiului Brent a atins o dată peste 115 dolari, cu o creștere cumulată de aproape 60% în martie, iar piața a început să reanalizeze „riscul Hormuz” și logica „reinflației globale”. 
Impactul acestei situații asupra criptomonedelor nu este atât de simplu precum „este pozitiv sau negativ”, ci mai degrabă o recalibrare a apetitului pentru risc. Mulți oameni îi spun întotdeauna Bitcoin-ului „aur digital”, dar în momentul în care războiul se intensifică, prețul petrolului crește brusc și dolarul se întărește, reacția inițială a pieței nu este de obicei să cumpere monede, ci mai degrabă să reducă activele cu volatilitate mare. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât lichiditatea devine mai strânsă, iar presiunea asupra monedelor alternative este de obicei mai evidentă decât asupra Bitcoin-ului; Bitcoin-ul este relativ mai rezistent, dar în esență va fi tratat mai întâi ca un activ de risc. Cu alte cuvinte, conflictele geopolitice pe termen scurt afectează negativ emoția din piața monedelor, în special în ceea ce privește narațiunile criptomonedelor supraevaluate și cu volatilitate ridicată. 
Pentru acțiunile din SUA, adevărata problemă nu este nici măcar focul de război în sine, ci impactul secundar generat de prețul petrolului. Dacă prețul petrolului rămâne la un nivel înalt pe termen lung, costurile companiilor vor crește, consumul va fi restrâns, iar inflația ar putea reapărea. Cele mai recente raporturi Reuters au indicat deja că piețele asiatice au scăzut evident luni, iar ceea ce îngrijorează piața este exact lanțul „războiul din Orientul Mijlociu→impactul energetic→inflația repetată→amânarea așteptărilor de reducere a dobânzii→presiunea asupra evaluării pieței de acțiuni”. Cu alte cuvinte, dacă acest război continuă să se extindă, acțiunile din SUA vor trebui să facă față nu doar unei vânzări emoționale, ci și unei corecții simultane a profitului și evaluării. 
Și de ce aurul crește? Logica este de fapt foarte directă: aurul nu crește doar din motive de siguranță, ci și ca o evaluare anticipată a stagnării inflaționiste. Atunci când conflictele geopolitice cresc prețurile energiei, restricționează creșterea economică și pun politica băncii centrale într-o situație dificilă, aurul va câștiga din nou favoarea investitorilor. Creșterea prețului petrolului și creșterea prețului aurului nu sunt contradictorii, ci dimpotrivă, arată că piața trece de la modul de tranzacționare „eveniment de risc obișnuit” la „război + inflație”.